Conform Regulamentului privind serviciile digitale, „conținut ilegal” înseamnă orice informație care, în sine sau prin raportare la o activitate, inclusiv vânzarea de produse sau furnizarea de servicii, nu este conformă cu dreptul Uniunii sau cu dreptul oricărui stat membru care este conform cu dreptul Uniunii, indiferent de obiectul sau natura exactă a dreptului respectiv.
Conținutul ilegal
Destinatarii serviciilor pot semnala furnizorilor de servicii intermediare existența anumitor informații pe care le consideră a constitui conținut ilegal, iar furnizorii au obligația de institui mecanisme prin care să preia aceste sesizări. Mecanismele instituite de furnizorii de servicii intermediare trebuie să fie ușor de accesat și de utilizat.
De asemenea, în calitatea sa de DSC, ANCOM poate primi plângeri de la destinatarii serviciilor intermediare care consideră că furnizorul unui serviciu intermediar nu și-a respectat obligațiile conform Regulamentului privind serviciile digitale.
Trebuie remarcat faptul că un număr semnificativ dintre obligațiile prevăzute în Regulamentul privind serviciile digitale se referă la modul în care furnizorii de servicii intermediare tratează conținutul ilegal. Aceștia au obligații specifice cu privire la conținutul ilegal atunci când acesta le este notificat.
Deși va fi în sarcina ANCOM, în calitate de DSC, să verifice modul în care furnizorii de servicii intermediare respectă obligațiile ce le revin conform Regulamentului privind serviciile digitale, nu va face parte din misiunea ANCOM să îndeplinească un rol de moderare a conținutului, să acționeze ca organism de apel împotriva deciziilor furnizorilor de servicii intermediare în legătură cu conținutul ilegal sau să acționeze ca autoritate extrajudiciară în litigiile dintre diferite părți sau diferiți utilizatori cu privire la conținutul ilegal.
Mai jos sunt câteva întrebări și răspunsuri frecvente pentru a te ghida prin procesul de depunere a unei plângeri ce se referă la încălcarea Regulamentului privind serviciile digitale și subiectele care pot face obiectul acestora.
Destinatarii serviciului pot depune plângere la coordonatorul serviciilor digitale (DSC) din statul membru în care sunt situați sau stabiliți. În România, DSC este ANCOM. În cazul în care plângerea privește o presupusă încălcare a Regulamentului privind serviciile digitale de către un furnizor de servicii intermediare stabilit în alt stat membru, ANCOM transmite plângerea DSC-ului din respectivul stat membru.
ANCOM va notifica persoana în cauză în cazul în care va transmite plângerea altui DSC.
Pe parcursul acestor proceduri, ambele părți au dreptul să fie audiate și să primească informații despre stadiul plângerii.
Plângerile referitoare la conținutul ilegal nu sunt soluționate de către ANCOM.
Orice utilizator de servicii intermediare situat sau stabilit în România și orice organism, organizație sau asociație mandatată să exercite în numele destinatarilor serviciului drepturile conferite de Regulamentul privind serviciile digitale.
Poți depune o plângere cu privire la încălcarea prevederilor Regulamentului privind serviciile digitale de către orice furnizor al uneia dintre următoarele categorii de servicii intermediare oferite utilizatorilor din UE:
- Simplă transmitere (mere conduit)– transmiterea într-o rețea de comunicații a informațiilor furnizate de un destinatar al serviciului sau în furnizarea accesului la o rețea de comunicații. Exemplele includ internet exchange points, punctele de acces fără fir, rețelele virtuale private, serviciile și resolverele DNS, registrele de nume de domenii de prim nivel, registratoarele pentru domenii, autoritățile de certificare care eliberează certificate digitale, telefonie VoIP și alte servicii de comunicații interpersonale.
- Stocare în cache (caching) – un serviciu care permite transmiterea informațiilor utilizatorului într-o rețea de comunicații, implicând stocarea automată, intermediară și temporară a acestor informații. Exemplele includ rețelele de distribuție de conținut și proxy-urile.
- Găzduire – un serviciu care permite stocarea informațiilor furnizate de un destinatar al serviciului, la cererea acestuia. Exemplele includ cloud computing, găzduire web, platformă online și servicii de partajare a fișierelor.
- Platformă online – un tip de serviciu de găzduire care, la cererea unui destinatar al serviciului, stochează și diseminează informații către public. Exemplele includ rețelele sociale, piețele online, magazinele de aplicații, forumurile de discuții (cu anumite limitări), serviciile de partajare video, platformele de blogging, aplicațiile de mesagerie și hărțile online.
- Motor de căutare online – un serviciu intermediar care permite utilizatorilor să caute în toate site-urile web disponibile folosind o interogare pe orice subiect.
- Platformele online foarte mari (VLOPs) și motoarele de căutare foarte mari (VLOSEs) – platforme online cu cel puțin 45 de milioane de utilizatori activi lunar în medie în UE. Acestea sunt desemnate de Comisia UE și fac obiectul unui set mai strict de reguli. Vedeți aici lista completă a VLOPs-urilor și VLOSEs-urilor desemnate.
